Dezastrul pădurilor din Bucovina: Mafia lemnului

  • Publicat: Miercuri, 07 Martie 2012 22:14
  • Accesări: 3653

Primul pas: ducerea în eroare a proprietarului

La început apare informația despre o parcelă de pădure care se pate tăia. Un proprietar de pădure, de obicei mai în vîrstă, fără prea mari venituri, se prezintă la ocolul silvic pentru a cere să i se marce o suprafață de pădure. Acesta este momentul în care intră în rol “mafia lemnului”.

Cum se desfășoară filmul în continuare? În mare, cam în felul următor: șeful sună paznicul din zona în care a fost solicitată marcarea, văzînd că de fapt proprietarul de păduri deține, să zicem 7 ha într-un singur corp, acesta inspectează pădurea dacă nu o cunoaște deja, raportează mai departe dacă pădurea este bună, sănătoasă, iar dacă totul corespunde din punct de vedere calitativ, proprietarul este căutat de către organele silvice și i se motivează că NU poate primi aprobare de marcare ba pe motiv că pădurea nu este ajunsă la maturitate, ba că probabil nu se vor mai aproba marcări nici anul acesta și nici anul următor din cauza unor măsuri impuse de Direcție sau că acea parcelă de pădure ar putea fi inclusă într-o zonă de protecție. Proprietarul, descumpănit de veștile care i se dau, se resemnează, însă cînd e pe punctul să renunțe, cel care tocmai i-a prezentat argumentele de mai sus îi dă totuși proprietarului de pădure o variantă de genul “Nu putem să facem marcarea cerută de mata, dar dacă tot ai nevoie de bani, cunosc o firma care doreste să cumpere toată padurea ”. Pînă acum, infracțiunea comisă ar fi lipsa de deontologie profesională a silvicultorului care n-a răspuns la solicitare în termenii legali, precum și ducerea în eroare a proprietarului de pădure. Și asta, pentru că omului îi rămîne în minte că decît să nu beneficieze de absolut nimic de pe urma pădurii sale, mai bine o vinde. Dacă proprietarul este hotărît să vîndă, atunci intră în joc firme patronate indirect de angajații silvici, din care fac parte rude de gradul 2, 3, 4, sau chiar prieteni, care normal fac și ei parte din rețea. Astfel, prin ducerea în eroare a proprietarului, acesta își vinde pădurea firmei care i-a fost sugerată în baza unui contract datat, de exemplu 01 februarie 2012. Omul ia banii, bineînțeles cu un preț pe hectar și nu pe m3, adică un preț modic, dar avînd în vedere cantitatea, pentru respectivul aceasta se transformă într-o sumă importantă. Să reținem, suntem în faza în care chiar dacă proprietarul este dus în eroare, pădurea este totuși vîndută în final în mod...legal.

Pasul doi: obținerea autorizației de exploatare

Bineînțeles că pădurea cumpărată, conform Codului Silvic nu poate fi exploatată sub forma unei tăieri în masă, ceea ce de fapt intenționează cumpărătorii acestei păduri. Rețeaua, din care fac parte angajați ai administrației pădurilor, întocmește o cerere din partea proprietarului de pădure (care de fapt nici nu mai este proprietar), iar cererea este depusă de exemplu pe 15 februarie 2012, cerere în care acesta solicită ocolului silvic aprobarea de marcare pentru toată suprafața, pe motiv că pădurea a suferit un accident după cum urmează: infestare în masă, rupturi de zăpadă a vîrfului de arbori, doborîturi de vînt samd. Această cerere făcută în numele fostului proprietar care deja și-a vîndut pădurea este rezolvată cu sprijinul unor “relații” . Practic, asităm la un fals în acte deoarece cererea a fost făcută în numele fostului proprietar, și în al doilea rînd, pădurea este perfect sănătoasă.

De ce se procedează așa?

Dacă firma care a cumpărat parcela de pădure ar face lunar o cerere pentru aprobarea exploatării unor suprafețe imense de produse accidentate, ar bate la ochi și probabil că pînă la urmă cineva s-ar sesiza că toate doborîturile, infestările sau alte accidente ale pădurii s-ar întîmpla doar la pădurile proprietate ale acestei firme, dar, după cum am explicat, nimeni nu intră la bănuieli deoarece autorizațiile se eliberează în numele foștilor proprietari, iar exploatarea se face de către firma cumpărătoare. Astfel, la solicitarea fostului proprietar, masa lemnoasă va fi vîndută cu documente, care poartă numele acestuia. Asta explică de ce într-o singură zi trec zeci de camioane ale unei mari firme de procesare, fără ca această firmă să aibă măcar vreo exploatare forestieră obținută prin licitație de la Romsilva. Această cantitate imensă nu poate fi furnizată în condiții normale de către simpli proprietari de pădure, pentru că obțin doar marcări pentru volume foarte mici de masă lemnoasă.

Rezultatul acestui mecanism

Rezultatul este următorul: “mafia pădurilor” taie de fapt niște păduri care conform codului silvic, și în mod real dar și faptic, nu pot face obiectul unor exploatări forestiere prezente, pentru că nu corespund argumentelor legale. Dar, prin mecanismul descris mai sus, ei reușesc să transforme o pădure neexploatabilă într-o pădure exploatabilă cu acte legale. După ce exploatarea se face într-un timp foarte scurt și lemnul este vîndut în totalitate la drum auto, ne punem întrebarea dacă se mai poate face retroactiv, o anchetă sau o investigație pentru a vedea dacă nu cumva s-a făcut o exploatare frauduloasă prin falsurile de care am vorbit? Menționăm că în procesele verbale întocmite de organele silvice se menționează că suprafața exploatată corespunde în totalitate unor produse accidentale de un anumit tip. Răspunsul este următorul: după ce masa lemnoasă a fost exploatată și lemnul expediat de la drum auto către cumpărător, nimeni nu mai poate demonstra că de fapt pădurea tăiată a fost perfect sănătoasă. “Criminalul” șterge astfel toate urmele de la locul “crimei”. Drept urmare, afacerea devine legală, cu excepția cazului în care fostul proprietar nu recunoaște că a făcut cerere pentru exploatare cum de fapt s-a întîmplat, deoarece el și-a vîndut pădurea anterior. Deși crima pare perfectă, întregul mecanism fraudulos se poate prăbuși dacă mai mulți proprietari recunosc că nu au făcut cereri pentru exploatarea pădurii deoarece este ILOGIC, pentru simplul fapt că ei au vîndut-o anterior. În definitiv, proprietarul și-a încasat banii pe pădure iar cei care au tăiat-o în întregime, și-au încasat banii în numele lui. Chiar dacă pare o afacere bună pentru ambele părți, și chiar dacă pe unii proprietari de pădure nici nu-i mai interesează ce se întîmplă după ce și-au luat banii, lucrurile nu sunt cîtuși de puțin în regulă. Plățile sunt făcute în bani lichizi la livarea mărfii, însă sunt încasate în numele fostului proprietar. Astfel, la orice solicitare de tăiare a produselor accidentale, vor apărea diferiți proprietari, dar în realitate sunt aceeași beneficiari ai valorii masei lemnoase exploatate și vîndute în mod fraudulos.

Halucinant de-a dreptul

Halucinant este faptul că proprietarul care și-a vîndut pădurile, observă că pădurea lui, cea care pe vremea cînd era el proprietar nu puteau fi marcați nici 10m3, este într-o lună de zile tăiată în totalitate. Mai mult decît atît, el nici nu realizează că acea pădure este vîndută în numele lui iar banii sunt încasați tot în numele lui de către cei care i-au cumpărat-o, și care după finalizarea exploatării și vinderea masei lemnoase pot să rupă și să arunce pe foc contractul de vînzare-cumpărare a pădurii. Contractul este un fel de garanție, pentru situația în care proprietarul sau rudele acestuia ar afla de întreaga fraudă. Dacă cineva contestă, firma care a cumpărat pădurea nu apare nicăieri. Contractul este ținut pînă în momentul finalizării exploatării. După care contractul poate să și dispară. Toată această acțiune se petrece într-un termen relativ foarte scurt, astfel încît organele statului să nu observe schimbarea de proprietar. Nemaiavînd loc pașii de întabulare a pădurii către noul proprietar, tot falsul se petrece în numele fostului proprietar.

În loc de concluzie

Factorii implicați în administrarea pădurilor, inclusiv cei abilitați cu dreptul de a aproba anumite exploatări în domeniul pădurilor private, pot privi din alt unghi de vedere cererile de exploatare venite din partea unor proprietari de păduri. În sensul că verificările la fața locului și aprobarea tăierilor să se facă de către comisii mixte delegate de la alte direcții silvice. De asemenea, firmele care procesează bușteni pot face un raport săptămînal către direcția silvică și ITRSC pentru volumele de masă lemnoasă care depășesc o anumită cifră și care provin de la același beneficiar, iar în cazul unor livrări mai mari de 50-100m3 se poate face imediat un control la cioată. Opinia publică își rezervă dreptul de a atrage atenția asupra acestui posibil mecanism de fraudă, din moment ce instituțiile abilitate nu-și fac pe deplin datoria, planînd suspiciunea că acest mecanism de fraudare a tăierilor a fost aplicat și la suprafețe mari de păduri. De asemenea, ne rezervăm dreptul de a suspecta o protecție politică a tot ceea ce se întîmplă de vreme ce afacerile sunt de multe ori de multe milioane de euro. De obicei, la noi în țară politicul n-a stat niciodată departe de aceste fluxuri voluminoase de bani. Societatea, opinia publică bucovineană, consideră că tot ce se întîmplă ilegal în pădurile noastre, indiferent de proprietate, particulară sau de stat, nu este doar un furt: este o CRIMĂ la adresa societății, o crimă care distruge principiile dezvoltării durabile, ecosistemul, potențialul economic și turistic al zonei. Ne exprimăm speranța că în cazurile în care apar suspiciuni ca cele care au fost deja sesizate în justiție, acestea vor fi soluționate cu sancțiuni dure, conform legii, pentru ca fenomenul să fie stopat definitiv.

Mihai CIOATĂ


Monitorul de Dorna nu este responsabil juridic pentru conținutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

Monitorul doreşte ca acest site să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ.

Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:

1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătura cu textul.
4. Username-ul să nu fie nume de personalităţi ale vieţii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greşeli, incoerenţă, lipsă de documentare etc.

Nerespectarea regulilor menţionate mai sus va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinţă interdicţia accesului la această facilitate a site-ului.

 

Ediția

Ediția numărul 246

Căutare

Mica publicitate

Trimite-ne anunțul tău și noi îl vom publica gratuit în următoarele două ediții ale Monitorului de Dorna.

Click aici pentru detalii.

Suntem pe Facebook!