Pe Dorna scrie FALIMENT?

Primăria are probleme în a-și plăti datoriile

Atîta timp cît administrația dorneană pare că nu mai reușește să-și plătească cheltuiele curente de funcționare, însemnînd curent electric, apa și canalul pentru instituțiile sale, sau diferite plăți către furnizorii de rumeguș, ca să nu mai vorbim de cei care au reparat parcul auto și care se plîng că nu reușesc să-și recupereze banii, este clar că ne confruntăm cu cea mai dificilă perioadă de după 89 încoace.

Primarul Ioan Moraru a făcut recent o analiză foarte sumbră, menționînd printre altele că față de 2008, bugetul local mai încasează doar jumătate din ce încasa atunci, iar situația se va înrăutăți în 2012. În condițiile în care presiunea cea mai puternică pe buget era reprezentată de ratele și dobînzile la creditul Utilități și Mediu (aducțiunea de gaz metan și reabilitarea rețelelor termice), care se ridică la circa 1 milioan de euro, și în condițiile în care anul trecut aceste sume au fost plătite din Fondul de Risc al Guvernului, iar noi tot nu am reușit să ne plătim nici măcar datoriile curente, situația este cu adevărat dramatică. Scuza primarului în funcție este aceea că trebuie să plătească datorii făcute de alții, dar aceasta nu se susține decît parțial atîta timp cît anul trecut n-am plătit nimic pentru gaz (Utilități și Mediu), nimic la Luxten, iar din creditul de 150 de miliarde luat în urmă cu vreo 6 ani, jumătate a fost utilizat în actualul mandat. La aceste datorii imense, se adaugă gafele de pe urma cărora comunitatea locală, din banii cetățenilor, va trebui să plătească 10 miliarde reprezentînd lucrări neefectuate în ansamblul Transilvaniei, amenda de 800 de milioane primită ca urmare a licitației considerate ilegale de către ANRMAP, banii către SC ROMIB, undeva între 25 și 30 de miliarde, precum și datoriile către restul societăților furnizoare de servicii. Nu știm cine va fi primar din vară dar este clar că o schimbare de management este necesară. Fără a crește veniturile proprii, sau sumele atrase de la Consiliul Județean sau Guvernul României, și bineînțeles dacă nu ne vom bate în continuare pentru fonduri europeene, este clar că Dorna nu mai are nicio șansă de dezvoltare. În același timp, trebuie ca banul public să fie cheltuit cu mult mai mare chibzuință. Am enumerat pînă la enervare în paginile ziarului nostru nenumărate cheltuieli care ar fi putut fi evitate sau diminuate, cum ar fi: 4 miliarde alocate pe flori, autobuz cu 32 de locuri pe care am achitat peste 6 miliarde, măturătoarea, în jur de 4 miliarde, organizarea de șantier de la proiectul amenajării pîrtiei care a costat aproape 40 de miliarde (o mare parte fiind banii noștri), canalizarea de pe strada Parcului și Tudor Vladimirescu ne-a costat suplimentar circa 10-12 miliarde de lei, din cauza omisiunii de a fi introdusă în proiectul cu fonduri europene, băncile din parcul municipal (tot o omisiune), toaleta din parc despre care se spune că ar fi costat în jur de 7 miliarde, cheltuielile de protocol, suplimentările din bugetul local la Zilele Dornei sau Serbările Iernii de-a lungul timpului, deplasările în străinătate a consilierilor locali (care în loc să meargă cu un microbuz s-au deplasat cu mașinile personale, dublînd astfel cheltuielile). Oare toate aceste exemple nu demonstrează că s-a ajuns în această situație dramatică și datorită deciziilor celor care ne-au condus?

Cel mai slab buget din ultimele 3 mandate

În momentul în care scriem articolul, suntem puțin derutați deoarece pe site-ul Primăriei apare un proiect de buget în timp ce consilierii locali au primit un proiect de buget cu sume diferite. Din informațiile noastre, chiar dacă le-am analiza pe cele două, consilierii vor primi un al 3-lea proiect de buget pînă în ziua ședinței de consiliu din 9 februarie. Nu știm care va fi forma finală, dar putem trage totuși niște concluzii din ceea ce știm pînă acum. Veniturile prognozate pe 2012 sunt cele mai mici din ultimii ani, indiferent de variantă. Pe site, veniturile sunt estimate la 219 miliarde, iar consilierii au o variantă majorată la 235 de miliarde. Deci, o diferență de 16 miliarde creștere din care 9 miliarde provin din creșterea veniturilor proprii. Pe scurt, ceea ce reținem la o primă vizualizare este procentul extrem de mic destinat investițiilor (dezvoltării localității). Dacă inițial suma prevăzută era de doar 9 miliarde, aceasta a fost crescută la aproape 17 miliarde. Față de cei 73 de miliarde destinați cheltuielilor cu bunuri și servicii, considerăm că suma pentru investiții este mult prea mică, ceea ce relevă că niciuna dintre perspectivele de dezvoltare așteptate nu va avea suport financiar. În interviul de început de an, primarul a pomenit de două noi centrale termice, de anvelopări, de noi locuințe, precum și de alte investiții în infrastructură. Vom avea și noi partea noastră de contribuție în toate aceste proiecte, însă vor fi suficienți acești bani pentru tot ce-am enumerat? Situația este similiară cu licitația de acum un an pentru repararea drumurilor. Atîta timp cît nu am avut niciun leu alocat nici atunci pentru lucrările de infrastructură, chiar dacă instituțiile statului nu s-ar fi sesizat în legătură cu acea licitație, oricum nu ar fi fost bani de unde să le plătim. Trebuie să recunosc că nu am înțeles capitolul în care este alocată suma de 44 de miliarde, o sumă destinată cheltuielilor curente cu întreținerea și funcționarea spațiilor verzi precum și repararea străzilor. Un prim semn de întrebare este legat de faptul că atîta timp cît în urma licitației amintite mai sus, ne aflăm încă într-un litigiu, fapt care duce la imposibilitatea de a se face intervenții majore de reparare a străzilor. Chiar dacă situația se va debloca nu peste mult timp, ne întrebăm totuși, pe ce vor fi cheltuiți acești 44 de miliarde? Dacă cumva aceeași sumă a fost prevăzută și anul trecut, pe ce străzi și pe care spații verzi s-au dus acești bani? Nu am intrat în posesia listei de investiții (ca dealtfel niciun consilier), însă am aflat că singura stradă ce se dorește a fi reabilitată anul acesta este 22 Decembrie. Oare să fie vorba despre podul de la piață? În întîlnirea de săptămîna trecută dintre PSD și PNL, în care părțile implicate au eșuat în a propune un singur candidat pentru USL la Vatra Dornei, printre alte acuzații pe care pesediștii i le-au adus primarului PNL Ioan Moraru, a fost și cea legată de suma mult prea mică destinată investițiilor. Refuzăm să credem că cel care a întocmit bugetul, ca să le închidă gura partenerilor din USL, a mărit doar în decurs de cîteva zile suma pentru investiții de la 9 la 17 miliarde. Ni s-ar părea hilar ca așa ceva să se fi întîmplat, însă cel de-al doilea proiect de buget a apărut după scandalul dintre pesediști și peneliști din urmă cu 10 zile. Dacă pînă acum veniturile la muzee, Casa de Cultură, sau serviciul salvamont, erau mai degrabă simbolice, dintr-o dată se prognozează ca în 2012 să fie realizate venituri de peste 5 miliarde de lei vechi. Se prognozează o creștere atît de mare a turismului cultural sau de agrement? Pe ce bază? Ar fi bine să fie așa, dar să nu ne păcălim din nou, așa cum am făcut-o și în trecut. În fiecare an am atras atenția că ne furăm singuri căciula, mascînd de fapt realitatea. Este un buget care relevă situația gravă în care ne aflăm dar totodată și lipsa de perspective. Ca urmare, sunt toate șansele să nu crească nici anul acesta prea mult confortul edilitar pe care-l așteptăm. În comparație cu noi, municipiul Suceava a alocat pentru investiții 35% din buget, față de cei 6-7% alocați de noi. Sucevenii stau bine și în ceea ce privește datoria publică, procentul fiind doar de 3,5%. Ca să nu le facem noi consilierilor locali toate temele acasă, le sugerăm să se intereseze, și să informeze și opinia publică, la cît se ridică cheltuielie cu plata datoriei publice din veniturile pe 2012?

Mediul economic dornean e pe butuci

Avînd în vedere că nu poate exista prosperitate într-un oraș falimentar, este clar că nici situația agenților economici nu diferă foarte mult. Așa cum am mai spus, chiar primarul se declara îngrijorat de încasările la buget care s-au înjumătățit față de 2008, iar după o vizită la biroul Forțelor de Muncă, s-a arătat surprins neplăcut de numărul mare de dosare pentru ajutorul de șomaj. Cu o populație care nu numără cu mult peste 13 mii de locuitori, și cu mai puțini de 2000 de cetățeni care au o slujbă, cu o migrație spre alte zone, și cu un mediu economic aflat în mare suferință, nu putem să nu tragem un semnal de alarmă, asupra prezentului sumbru, prezent care nu poate duce decît la un viitor dezastruos. Indiferent de domeniul de activitate, agenții economici întîmpină mari probleme. Pe lîngă o legislație stufoasă și nedaptată vremurilor, pe lîngă scăderea veniturilor provocate de tăierea salariilor și pensiilor, sau mărirea TVA-ului, agenții economici mai au de suportat și lipsa de perspectivă pe care o oferă administrația pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de zile de-acum încolo. Cei din turism și din alimentația publică așteaptă de mult timp o strategie de dezvoltare a zonei, investiții publice privind crearea de locuri de agrement, bazele sportive să fie modernizate, pentru a aduce un surplus de turiști mult așteptat, ca să nu mai vorbim de crearea de evenimente generatoare de imagine și de atractivitate pentru zonă. Cele cîteva weekenduri de iarnă, sau cele două luni de vacanță de vară, nu pot asigura supraviețuirea turismului dornean. Nu am reușit să ne protejăm investitorii locali din industria lemnului, investiția din zona Rădăuților punînd pe butuci pe cei care activau în acest domeniu. Referitor la crescătorii de animale sau la industria alimentară, ne temen să nu ajungem să vorbim despre acestea la timpul trecut, atîta timp cît subvențiile și sprijinul acordat agricultorilor europeni sunt mult mai consistente decît cele acordate agricultorilor români. Ținînd cont că atîta timp cît facem parte din UE, din piața europeană comună, producătorul român trebuie să facă față competiției dure de pe piața unică, însă nu o poate face fără intervenția și protecția statului. Fără o Lege a Muntelui, ca cea propusă de Radu Rey, în regim de urgență, care să protejeze și să sprijine agricultorii și crescătorii de animale, procesatorii vor continua să se mute în țări care să le asigure materia primă. Fără o schimbare majoră în viziune, în oameni, în atitude, în mentalitate, Dorna și zona Dornelor nu au niciun viitor.

Mihai CIOATĂ