Istoria Universitatii din Cernauti

  • Publicat: Sâmbătă, 17 Martie 2007 11:49
  • Accesări: 5441

Problema înfiinţării unei universităţi la CERNĂUŢI a fost ridicată frecvent după anul 1848 de către elitele bucovinene.

La 23 noiembrie 1872 deputatul roman CONSTANTIN TOMASCIUC, care era pe atunci şi consilier la TRIBUNALUL din CERNĂUŢI, fiind susţinut de arhimandritul ortodox BENDELLA, precum şi de deputaţii români EUDOXIU HURMUZACHI şi OREST REMEI, a inaintat în şedinţa DIETEI BUCOVINEI propunerea înfiinţării unei universităţi la CERNĂUŢI. Acelaşi lucru la cerut şi în şedinţa parlamentului din VIENA în decembrie 1874.
După mai multe dezbateri şi discuţii, parlamentul austriac a aprobat în 1872 înfiinţarea universităţii maghiare din CLUJ, iar la 20 martie 1875 a hotărât înfiinţarea unei universităţi germane în capitala BUCOVINEI.
Au fost câteva condiţii favorabile existente la acea dată cum ar fi: dispunea la acea vreme de o bibliotecă provincială importantă, preconizata Facultate de Teologie putea fi finanţată din veniturile Fondului Bisericesc, a fost şi un motiv important din punct de vedere propagandistic, prilejuit de apropierea jubileului de 100 de ani de stăpânire austriacă în BUCOVINA.
Inaugurarea festivă a universităţii germane la CERNĂUŢI a avut loc în ziua de 4 octombrie 1875, chiar de ziua de naştere a împăratului FRANZ IOSIF I. De altfel universitatea a şi purtat numele împăratului austriac fiind numită official “ALMA – MATER FRANCISCO - JOSEPHINA”.
Prin înfiinţarea acestei instituţii superioare de învăţământ la CERNĂUŢI se urmărea în primul rand scopul de propagare a limbii, culturii şi ştiinţei germane în această parte a imperiului.
Primul rector al universităţii a fost numit românul CONSTANTIN TOMASCIUC.
În perioada 1875-1918 universitatea a funcţionat cu trei facultăţi: Teologie, Drept şi Filozofie.
În primul an s-au înscris la universitate 209 studenţi(39 la teologie, 50 la filozofie şi 120 la drept ).
După limbă erau 88 germani, 53 români, 38 ucraineni, 27 polonezi şi 3 de alte etnii. După confesiuni erau 85 catolici, 70 ortodocşi, 50 mozaici şi 4 protestanţi. Universitatea şi-a început activitatea cu 29 de profesori (7 la teologie, 10 la juridică şi 12 la filozofie).
Până la 1900, numărul studenţilor a crescut destul de lent, în schimb în ultimul deceniu din ajunul războiului numărul studenţilor a ajuns la 1000 în 1910. Astfel în 1913 îşi făceau studiile la CERNĂUŢI 1020 de studenţi şi 109 studente dintre care 845 erau bucovineni, 186 din GALIŢIA, 54 din vechiul Regat, 11 din Ungaria, restul proveneau din alte provincii ale imperiului.

FACULTATEA DE TEOLOGIE – provenea din institutul de teologie care a venit în facultate cu 6 profesori printer care bine cunoscuţii: VASILE MITROFANOVICI, EUSEBIE POPOVICI, ISIDOR de ONCIUL, VASILE de REPTA.
În cadrul facultăţii se studiau următoarele materii: studiul biblic şi exegeza testamentului nou şi vechi; istoria bisericii; dogmatica şi teologia fundamentală; dogmatica specială; teologia morală; dreptul bisericesc; teologia practică; limbile ebraică, greacă şi slavonă bisericească.
Durata studiilor era de 8 semestre sau 4 ani, iar limba de predare era germana, cu excepţia teologiei practice care se preda în limba română şi ucraineană.
În perioada 1875-1919 au activate la facultate numai profesori români iar doi au fost ucraineni: EUGEN KOZAK – la limba slovenă bisericească şi DIONIS JEREMIICIUK la teologie practică în limba ucraineană.
Printre rectorii universităţii proveniţi din facultatea de teologie se numără profesorii: teologi VASILE MITROFANOVICI, EUSEBIE POPOVICI, VASILE de REPTA, CONSTANTIN CLEMENT POPOVICI, EMILIAN VOIUŢCHI, TEODOR TARNAVSCHI, EUGEN KOZAK şi STEFAN SAGHIN.
La facultatea de teologie şi-au făcut studiile şi mulţi tineri din BULGARIA, SERBIA, BOSNIA şi DALMAŢIA.

FACULTATEA DE FILOZOFIE – avea mai multe secţii: filozofie, istorie, filologie şi lingvistică, matematică şi ştiinţe naturale, limbi moderne şi stenografie.
La facultatea de filozofie a funcţionat o catedră de limba şi literature română, al cărui titular până în 1906 a fost ION G. SBIERA, iar din 1906 acest post a fost ocupat de ardeleanu SEXTIL PUŞCARIU. Ambii profesori au fost aleşi membri ai ACADEMIEI ROMÂNE încă din perioada când activau la universitatea din CERNĂUŢI.
La 28 octombrie 1909 un grup de deputaţi români şi italieni din Parlamentul de la VIENA, uniţi în Clubul Parlamentar “UNIUNEA LATINĂ” printre care ONCIUL, SIMIONOVICI, HURMUZACHI şi ISOPESCUL-GRECUL au înaintat o interpelare MINISTERULUI CULTELOR şi INSTRUCŢIUNII cerând înfiinţarea catedrei de ISTORIA ROMÂNILOR.
La 31 ianuarie 1910 s-a aprobat de către minister înfiinţarea catedrei de istorie sud-est europeană cu deosebită privire la români.
Însă fiind propus titular al acestei catedre istoricul ION NISTOR s-a mai întârziat 2 ani pentru că acesta era profesor la universitatea din VIENA. Dar la 14 august 1912 ION NISTOR a fost numit profesor la CERNĂUŢI iar la 12 octombrie 1912 şi-a prezentat cursul inaugural al noii catedre.

FACULTATEA DE DREPT – Majoritatea profesorilor de la această facultate erau germani, printre care savanţi de renume european şi mondial, dar primul profesor de drept comercialşi filozofia dreptului a fost juristul CONSTANTIN TOMASCIUC.
Încă din anul 1904 Universitatea din CERNĂUŢI a început să organizeze cursuri populare universitare în principalele oraşe din BUCOVINA în scopul de a-i familiariza pe cetăţeni cu noile cercetări şi realizări în domeniul ştiinţei.
O dată cu înfiinţarea universităţii au început să se constituie şi primele societăţi studenţeşti, prin care CERNĂUŢIUL s-a transformat treptat într-un centru al vieţii şi tradiţiilor studenţeşti multinaţionale.
În 1875 la 10 decembrie din iniţiativa lui TUDOR STEFANELLI s-a înfiinţat prima societate a studenţilor români “ARBOROASA” numită astfel în memoria boierului LUCA ARBORE.
În toamna anului 1877 societatea a fost dizolvată iar conducătorii ei au fost arestaţi (CIPRIAN PORUMBESCU, ZAHARIA VORONCA, CONSTANTIN MORARIU, OREST POPESCU şi EUGEN SIRETEAN). După aceste evenimente în 1878 membrii ARBOROASEI în frunte cu DIMITRIE ONCIUL s-a constituit într-o nouă societate studenţească – JUNIMEA – care a preluat programul naţional al ARBOROASEI.
Din 1904 au scos o revistă ” JUNIMEA LITERARĂ”.

La 23 august 1880 unii membri ai JUNIMII au părăsit societatea şi au înfiinţat la iniţiativa lui STEFAN COCINSCHI societatea – BUCOVINA – după 1909 unii membri ai societăţii BUCOVINA care era progermană, au înfiinţat societatea MOLDOVA, iar o parte din membrii JUNIMII la 21 mai 1905 au înfiinţat în frunte cu LIVIU MARIAN societatea DACIA.

col.(r.) IOAN ABUTNĂRIŢEI


Monitorul de Dorna nu este responsabil juridic pentru conținutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

Monitorul doreşte ca acest site să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ.

Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:

1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătura cu textul.
4. Username-ul să nu fie nume de personalităţi ale vieţii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greşeli, incoerenţă, lipsă de documentare etc.

Nerespectarea regulilor menţionate mai sus va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinţă interdicţia accesului la această facilitate a site-ului.

 

Ediția

Ediția numărul 246

Căutare

Mica publicitate

Trimite-ne anunțul tău și noi îl vom publica gratuit în următoarele două ediții ale Monitorului de Dorna.

Click aici pentru detalii.

Suntem pe Facebook!