Dramaturgul Ion Luca – 40 de ani de la trecerea la cele veşnice

După cum se cunoaşte, dramaturgul Ion Luca a petrecut peste 25 de ani, ultimii din viaţă, la Vatra Dornei, unde a scris mare parte din lucrările sale şi unde s-a consolidat prietenia sa cu Valeriu Anania. Este firesc gestul dornenilor de a-l omagia, în aceste zile de sfârşit de ianuarie, când a trecut în eternitate (30 ianuarie, ziua în care se năştea, cu 120 de ani în urmă alt mare dramaturg, Ion Luca Caragiale). Asociaţia Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, în colaborare cu Biblioteca municipală „G.T. Kirileanu”, a organizat, la sediul bibliotecii, o evocare a personalităţii şi operei acestui interesant dramaturg, pe nedrept uitat de teatrele româneşti şi valorificat insuficient de istoria şi critica literară.

Subliniem pertinenta şi constanta contribuţie a cunoscutului istoric literar Nicolae Cârlan la salvarea şi elucidarea acestui „caz” (după Radu Stanca) din literatura noastră.

În cadrul manifestării de la Vatra Dornei, moderată de scriitorul Gheorghe C. Patza, preşedintele ASADT, scriitoarea Anica Facina a prezentat aspecte din viaţa lui Ion Luca şi documente de la manifestările omagiale la care a participat. Asemenea documente, cât şi mare parte din opera dramaturgului, în diverse ediţii, s-au regăsit şi în expoziţia realizată de bibliotecă, prezentată de bibliotecar coordonator Nicoleta Todaşcă.

Despre „Teatrul religios al lui Ion Luca”, fără îndoială partea cea mai reuşită şi mai rezistentă a operei sale, a vorbit scriitorul Gheorghe C. Patza, care a recenzat concis şi la obiect volumul „Salba reginei”, îngrijit de Nicolae Cârlan. Subsemnata s-a aplecat asupra personajului feminin în dramaturgia lui Ion Luca, un aspect ce suscita interes prin multitudinea de personaje feminine ce se regăsesc în piesele autorului, decelabile atât din titluri, cât şi din modul în care sunt construite, ca structuri psihologice posibile, care conduc la categorii umane diverse. Scriitoarea Aldona Patraş s-a referit la „Publicistica lui Ion Luca”, dezvoltând problematica din conferinţa „Jertfa care creează”. Despre faptul că, pe nedrept, Ion Luca nu se regăseşte în programele şcolare şi despre datoria profesorilor de a contracara această indiferenţă, a vorbit prof. Jenica Romanică, de la Liceul Teoretic „Ion Luca”. Sub îndrumarea sa, un grup de elevi, membri ai trupei de teatru „Excelsior”, au prezentat la Festivalul de teatru pentru tineret de la Suceava şi Gura Humorului, o secvenţă din piesa „Icarii de pe Argeş”. Despre această experienţă, care a prilejuit cunoaşterea autorului şi receptarea unor piese, au vorbit elevele sale, Denisa Gheorghică şi Andreea Macaleţi.

Personalitatea impresionantă a autorului omagiat s-a conturat din evocările celor care l-au cunoscut. Scriitorul Gheorghe Grigorean i-a fost coleg de cancelarie la Şcoala Generală Nr. 1 din Vatra Dornei, scriitorii Gruia Ungurian şi Vasile Cristea l-au cunoscut când erau elevi, Paraschiva Abutnăriţei, studentă fiind, l-a vizitat în casa de la Vatra Dornei, a beneficiat de îndrumarea autorului în înţelegerea conţinutului a patru piese pe care le-a lecturat în acea zi (iulie 1969). Gheorghe C. Patza a prezentat secvenţe din amintirile unui distins om de cultură dornean, Ion Marcu, fost director al Clubului de la Cazinoul din Vatra Dornei, care s-a bucurat de prietenia dramaturgului.

Dornenii se bucură de existenţa unui succedaneu la Biblioteca municipală, realizat de neobositul Nicolae Cârlan. Târziu, dar sperăm benefic pentru viitor, la iniţiativa subsemnatei, municipalitatea dorneană a susţinut realizarea de către cunoscutul sculptor Marcel Mănăstireanu, a unui bust al autorului, ce va fi amplasat în parcul staţiunii. Un alt bust, realizat de sculptorul Gheorghe Jijian va fi amplasat în faţa liceului ce-i poartă numele. Sperăm că şi casa în care a locuit, pe nedrept înstrăinată, va reveni la menirea ce ar trebui să o aibă, de casă memorială. Astfel, dornenii şi-ar împlini, cel puţin din această perspectivă, datoria pe care o au faţă de un mare dramaturg, considerat cu mândrie şi exponent al spiritualităţii proprii.

Paraschiva ABUTNĂRIȚEI